Pe măsură ce vara se apropie de final, răsăritul vine mai târziu, iar diminețile devin treptat mai întunecate. Pentru unele persoane, schimbarea se traduce printr-o dificultate mai mare de a se ridica din pat, chiar dacă alarma sună la aceeași oră.
Fenomenul are legătură inclusiv cu modul în care lumina naturală influențează ceasul biologic al organismului. Totuși, nu doar schimbarea anotimpului contează: programul de somn, stresul și numărul efectiv de ore dormite pot avea un rol la fel de important.
Creierul folosește lumina pentru a-și regla ceasul intern
Organismul funcționează după un ritm circadian care contribuie la reglarea perioadelor de somn și de veghe, dar influențează și temperatura corporală, secreția hormonală și nivelul de alertă.
Lumina care ajunge la ochi transmite informații către nucleul suprachiasmatic, o regiune cerebrală implicată în sincronizarea ceasului intern cu ciclul natural zi-noapte.
Tocmai de aceea, lumina de dimineață reprezintă un semnal important că perioada de somn se apropie de sfârșit.
Răsăritul mai târziu poate face trezirea mai dificilă
În timpul verii, la ora la care sună alarma poate fi deja lumină puternică afară. Spre toamnă, aceeași persoană se poate trezi înainte de răsărit sau când lumina naturală este încă slabă.
Pentru creier, această diferență contează. Dacă semnalul luminos este mai redus, tranziția dintre somn și starea de alertă poate fi resimțită mai greu.
Ce rol are melatonina
În timpul nopții, organismul secretă melatonină, hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe. Pe măsură ce dimineața se luminează, producția sa este inhibată.
O dimineață mai întunecată înseamnă un semnal luminos mai slab pentru organism. Asta nu înseamnă că venirea toamnei determină automat corpul să producă o cantitate excesivă de melatonină, ci că se modifică semnalele care contribuie la sincronizarea ritmului circadian.
Poate fi vorba, de fapt, despre lipsa somnului
Schimbarea luminii nu explică toate diminețile dificile. La finalul vacanțelor, multe persoane își modifică și programul.
Dacă în timpul verii te-ai obișnuit să adormi și să te trezești mai târziu, revenirea bruscă la o alarmă setată cu una sau două ore mai devreme poate crea un deficit de somn.
În acest caz, ceea ce pare o „oboseală de toamnă” poate fi pur și simplu efectul unui program insuficient adaptat.
De ce ai tendința să amâni alarma
Primele minute după trezire pot fi marcate de așa-numita inerție a somnului. Este perioada în care creierul nu a trecut încă pe deplin la starea de veghe.
Pot apărea somnolență, dezorientare, dificultăți de concentrare și tentația de a apăsa repetat butonul „snooze”. Dacă alarma sună într-un moment nepotrivit pentru ritmul organismului sau după o noapte cu prea puțin somn, senzația poate fi și mai pronunțată.
Ce poți face pentru a te trezi mai ușor
Una dintre cele mai simple măsuri este expunerea la lumină naturală cât mai repede după trezire. Deschiderea perdelelor sau o scurtă ieșire afară poate ajuta organismul să primească semnalul că ziua a început.
Un program relativ constant de culcare și trezire este, de asemenea, important. Mișcarea în timpul zilei și evitarea schimbărilor bruște ale orelor de somn pot face tranziția dintre anotimpuri mai ușoară.
Oboseala persistentă nu trebuie pusă automat pe seama sezonului
Dacă trezirea dificilă este însoțită de o stare accentuată de oboseală pe parcursul întregii zile și problema continuă săptămâni la rând, explicația poate fi alta.
Tulburările de somn, anemia, problemele tiroidiene, anumite medicamente sau alte afecțiuni pot produce somnolență și lipsă de energie.
Așadar, zilele mai scurte pot influența felul în care ne trezim, dar nu sunt singura explicație pentru oboseala de dimineață. Lumina, durata somnului și regularitatea programului lucrează împreună, iar organismul poate avea nevoie de o perioadă pentru a se adapta la noul ritm.
Sursa foto + text: csid.ro
