O valoare sub 60 de bătăi pe minut afișată de ceasul inteligent poate provoca îngrijorare, însă un puls scăzut nu înseamnă automat că inima are o problemă. Pentru persoanele tinere, sănătoase sau care fac sport regulat, un ritm cardiac mai lent poate fi perfect normal.
Situația devine importantă din punct de vedere medical atunci când pulsul scăzut este însoțit de amețeli, slăbiciune, dificultăți de respirație sau episoade de leșin. În aceste cazuri poate fi necesară o evaluare cardiologică.
Ce înseamnă bradicardia
La adulți, un ritm cardiac în repaus mai mic de 60 de bătăi pe minut este numit, în general, bradicardie. Cifra trebuie însă interpretată în funcție de vârstă, condiția fizică, medicamentele administrate și eventualele simptome.
American Heart Association precizează că un puls sub 60 poate fi întâlnit fără să existe o problemă medicală, în special la sportivi. Ritmul inimii scade în mod natural și în timpul somnului.
Sportivii pot avea chiar și sub 50 de bătăi pe minut
Antrenamentul regulat determină adaptări cardiovasculare. Inima unei persoane bine antrenate poate pompa o cantitate mai mare de sânge la fiecare contracție, astfel încât nu trebuie să bată la fel de des pentru a asigura necesarul organismului.
Din acest motiv, unii alergători, cicliști sau alți sportivi au în repaus valori sub 50 de bătăi pe minut fără să prezinte simptome. În cazul sportivilor foarte bine antrenați pot apărea chiar valori de 30-40 de bătăi pe minut.
Simptomele contează mai mult decât cifra de pe ceas
Un puls lent devine îngrijorător dacă inima nu mai reușește să pompeze suficient sânge oxigenat către organism.
Printre semnalele care necesită atenție se numără amețeala, oboseala neobișnuită, slăbiciunea, dificultățile de respirație, intoleranța la efort, stările de confuzie și leșinul sau senzația că urmează să leșini.
Durerea în piept, dificultățile importante de respirație sau pierderea cunoștinței pot necesita asistență medicală de urgență.
Ce poate provoca un ritm cardiac prea lent
Atunci când nu este o adaptare normală la efort sau somn, bradicardia poate avea mai multe explicații.
Printre acestea se numără modificările țesutului cardiac odată cu înaintarea în vârstă, unele boli cardiovasculare, hipotiroidismul, dezechilibrele de potasiu sau calciu și apneea obstructivă în somn. Anumite medicamente, inclusiv unele folosite pentru tratarea afecțiunilor cardiace, pot reduce la rândul lor pulsul.
În alte situații, problema se află în sistemul electric al inimii. Impulsurile pot fi generate prea lent de nodul sinusal sau pot apărea blocaje în transmiterea lor către ventricule.
Un singur puls măsurat acasă nu stabilește diagnosticul
Ceasurile inteligente și brățările de fitness sunt utile pentru urmărirea ritmului cardiac, dar valorile afișate nu sunt suficiente pentru stabilirea unei afecțiuni.
Dacă există suspiciuni, medicul poate recomanda o electrocardiogramă (ECG). Atunci când ritmul trebuie urmărit pe o perioadă mai lungă, poate fi folosită monitorizarea Holter timp de 24-48 de ore sau mai mult. În cazuri selectate pot fi necesare investigații suplimentare.
Pulsul scăzut nu înseamnă automat tratament
O persoană sănătoasă, fără simptome, poate avea nevoie doar de monitorizare. Dacă bradicardia este provocată de un medicament sau de o altă problemă medicală, medicul va încerca în primul rând să corecteze cauza.
În schimb, atunci când ritmul este prea lent și provoacă simptome importante din cauza unei probleme a sistemului electric al inimii, poate fi necesar un stimulator cardiac. Dispozitivul intervine atunci când ritmul scade prea mult și ajută inima să mențină o frecvență adecvată.
Prin urmare, valoarea de 60 de bătăi pe minut nu reprezintă o graniță între „sănătos” și „bolnav”. Un puls de 50 poate fi normal pentru o persoană activă și fără simptome, în timp ce un ritm lent asociat cu amețeli, leșin, lipsă de aer sau oboseală accentuată trebuie investigat medical.
